VICII DE REFRACTIE

Miopia

Miopia este un defect al vederii care se manifestă prin imposibilitatea de a distinge clar obiectele situate la o distanță mai mare. Aceasta se întâmplă deoarece razele paralele, ce vin de la un obiect, atunci când traversează globul ocular, se focalizează înaintea retinei, permițând doar distingerea obiectelor situate la o distanță mai mică. Globul ocular al persoanelor mioape este mai alungit, fiind nevoie de lentile divergente pentru a corecta vederea, deplasând focarul pe retină. În jur de 26% din populația lumii are miopie.

Hipermetropia

Hipermetropia este o afecțiune a ochiului, caracterizată prin formarea imaginii în spatele retinei, ceea ce face ca imaginea să devină încețoșată.Hipermetropia apare când diametrul antero-posterior al globului ocular este mai mic decât normal.in esență, hipermetropia se datorează unui viciu de refracție, caracterizat printr-un deficit de convergență ce face ca imaginea obiectelor să se formeze în spatele retinei,ceea ce duce scăderea acuității vizuale pentru depărtare dar și pentru apropiere.Deoarece persoanele cu hipermetropie văd neclar la toate distanțele, ele trebuie să depună constant un efort de acomodare pentru a focaliza, fapt care duce la încordare, dureri de cap și oboseală oculară.

Astigmatismul

Astigmatismul in cele mai multe situatii, este cauzat de o curbura neregulata a corneei (lentila din partea anterioara a ochiului). In mod normal, forma sa este rotunda, dar in astigmatism ea este ovalara (ca o minge de rugby); razele de lumina care intra in ochi sunt distorsionate si nu sunt focalizate adecvat la nivelul retinei. Curbura neregulata a corneei, in care o jumatate este mai bombata sau mai plata decat cealalata, duce la aparitia a doua imagini diferite la nivelul retinei (in locul uneia singure). Aceasta proiectie deformata a luminii duce la vederea incetosata din astigmatism.

Prezbiopia

Presbiopia nu face parte dintre viciile de refractie (miopie, hipermetropie, astigmatism), ci reprezinta dificultatea de a vedea clar obiectele situate aproape de ochi, determinata de scaderea puterii de acomodatie a ochiului. Acomodatia este un proces prin care cristalinul (lentila ochiului) isi modifica forma, respectiv isi mareste puterea dioptrica pentru a oferi o vedere clara de aproape.

Amplitudinea cu care cristalinul isi modifica forma scade odata cu inaintarea in varsta. Acest fenomen este fiziologic, nimeni nu face exceptie, nici chiar cei care nu au purtat ochelari niciodata. Asadar, “cauza” aparitiei presbiopiei este reprezentata de inaintarea in varsta, care determina pierderea elasticitatii cristalinului si structurilor oculare responsabile cu acomodatia.

Undeva dupa varsta de 40 de ani, toata lumea constata un fenomen vizual neplacut: scaderea capacitatii de a vedea bine la aproape (citit, scris, telefon, ceas, etc.) si consecutiv nevoia de a „indeparta” obiectele de dimensiuni mici de ochi pentru a le vedea clar.

Ochiul presbiop nu mai are acomodatie suficienta, respectiv, chiar daca vedem in continuare clar obiectele situate la distanta, trebuie sa purtam ochelari pentru citit. Acestia vor fi necesari numai pentru activitatile pe care le desfasuram la o distanta de 30-40 cm de ochi, iar dioptriile lor vor creste, mai accentuat pana la varsta de 50 de ani, de obicei, intre 50 si 60 de ani progresia fiind mai lenta.